COCO

Am creat acest blog in memoria celui ce a fost papagalul meu COCO! primul si cel mai important dintr-un lung sir de papagali pe care i-am avut de-a lungul timpului! desigur k unora lii se va parea banal ce voi scrie,dar sunt lucruri ce tin de mine si de trecutul meu,care sunt importante pt mine!!

Cum spuneam,am avut multi papagali,cu penajul de diferite culori. Ajungand la o varsta in care am putut intelege multe lucruri mi-am dat seama ca-mi plac foarte mult papagalii. In copilarie ma uitam la emisiuni si documentare despre animale de companie,tocmai pt a putea afla ceva despre ei .

In clasele primare am ajuns la concluzia k trebuie neaparat sa am si eu un papagal. Insa m-am lovit de refuzul parintilor,care erau de parere k sunt prea mica pt a putea avea grija de un animal! tot insistand ,i-am facut sa-mi promita ca-mi vor lua unul,dak voi lua premiul 1 singura din clasa in clasa a 5 -a ! ceea ce-am si facut dealtfel! m-a motivat fff mult! invatam pt lucrari si teze cu gandul la viitorul papagal verde cu numele COCO pe care o sa-l am! intre timp am facut rost de carti despre animale,in care gaseam si informatii despre papagali,aveam un caiet special in care lipisem tot felul de poze,si scrisesem lucrurile mai importante despre ingrijirea lor!! mi-am cumparat mei,hrana lor de baza,si vitamine,k sa fiu pregatita!!!

Si uite k a venit si vara,am luat premiul 1! a spre sf vacantei am fost in vizita la Bucuresti la verisorii mei! pana au venit parintii sa ne ia de acolo,impreuna cu varul meu ma duceam la piata in fiecare zi,unde erau papagali de vanzare,precum si alte animale de companie! deja imi alesesem papagalul,ma rugam sa nu mi-l ia altcineva inainte !! dar n-a fost asa, acel papagal era sortit sa-mi fie alaturi 8 ani de zile "pana cand moartea ne va desparti"!!

Si asa a inceput totul, din ziua de 6 septembrie,o perioada deosebit de frumoasa din viata mea! L-am invatat imediat sa stea pe deget,ii dadeam drumul prin casa si ma plimbam cu el pe umar prin camere,si de-abia asteptam sa ma intork de oriunde eram plecata,k sa ma jok cu el ! Vara il tineam, afara, la aer,in perioada zilei. si ne duceam in livada din gradina,unde ii citeam cu voce tare din romanele pe cere le lecturam eu! Era atat de obisnuit cu vocea mea incat incepea sa cante cum ma auzea vorbind1 imi cunoatea pana si pasii,si toti se mirau de legatura dintre noi! Si stia ff bine cand ma adresam lui,fiindk aveam intotdeauna un ton bland si dragastos! COCONEL era destul de rautacios cu ceilalti,muscandu-i de deget chiar foarte tare pe toti care cutezau sa-l intinda printre zabrele! chiar il poreclisem "cainele meu de paza", chiar musca,nu se juca! dar in cazul meu facea o exceptie,pot sa spun k niciodata nu m-a muscat,intotdeauna vroia sa stea pe degetul meu. si il mangaiam mereu pe capsor,adora asta!!! era un rasfatat! in al doilea an in care am luat premiul 1 am primit cadou o femela,si tot asa!! sally era albastra,ff frumoasa si blanda,ea nu musca pe nimeni.Intr-o zi,cand m-am intors acasa,am gasit colivia goala,amandoi evadasera! Totusi..il auzeam pe COCONEL cantand undeva! era intr-un copac,la un vecin,m-am urcat dupa el si l-am prins cu usurinta! pe sally n-am mai vazut-o niciodata! am cumparat alta,o chema clara,era mov. dar foarte rea si salbatik.abia am reusit s-o invat sa stea pe deget! in fine,ea nu ma interesa,o luasem doar k sa nu stea puiul meu singurel!!

dar dupa in an mi-a zburat si clara.a evadat si a iesit pe fereastra,COCO a ramas,deci n-a fost o pierdere prea mare pt mine! i-am luat alta,TAITA,care a sfarsit mancata de una din pisicile mele! asta e!!!

COCO era bun si k ceas desteptator,imi dadea trezirea in fiecare dimineata la ora 7:10-7:20. cu o precizie foarte buna!!! era frumos sa te trezesti in ciripitul lui,imi asigura o dimineata frumoasa,dar oricum,mai vroiam sa mai dorm,asa k seara ii acopeream colivia,pacalindu-l astfel k nu e inca dimineata!!
Si asa s-au scurs 8 ani minunati,in care a fost alaturi de mine zi de zi,a fost confidentul meu cel mai de pret! stiu k si el ma iubea la fel de mult,se vedea cu ochiul liber cat de fericit era cand intram in camera in care era el si-i vorbeam. dar dupa 8 ani a sosit si inevitabilul,ziua in care a trebuit sa ma paraseasca,nu pt k asa ar fii vrut,ci fiindk o boala specifik papagalilor mi l-a rapus ! n-am avut cum sa-l ajut,si a avut o perioada lunga de timp in care a fost bolnav,dar imi place sa cred k n-a suferit prea mult,am avut grija ca macar prin prezenta mea sa-l ajut ! si intr-o dimineata am vazut k totul s-a terminat...suferinta lui... dar a inceput a mea,poate k mai mare in intensitate! nu-l voi uita niciodata,atata timp cat voi trai se va afla intotdeauna in sufletul meu,si nu voi mai iubi pe altul niciodata,pt k e imposibil!!!!
Lam inmormantat langa copacul sub care ne petreceau noi dupa-amiezile de vara,multe la numar,zile ce n-or sa se mai intoark niciodata! n-am vrut sa tin minte ziua in care m-a parasit,e prea dureros,inainte sarbatoream ziua in care l-am cumparat,acum nu mai am ce sarbatori!! pt mine va exista intotdeauna!! as vrea sa stie asta!!!! te iubesc,puiul meu!!!!